www.timpul.md

„Copiii vor să se joace cu mine doar dacă le dau bomboane şi biscuiţi, iar când le termină - mă lasă iarăşi singură”, ni se plânse Victoriţa. Ea se duce după alte dulciuri ca să-i mai reţină încă un pic, dar până ajunge în casă trec multe minute şi copiii se împrăştie. Victoriţa rămâne singură, cu buzunarele pline de bomboane, uitându-se în urma lor poate, poate o mai vrea cineva o bomboană.
În cei zece ani pe care îi are, Victoriţa niciodată nu a fost la un teatru de păpuşi, nu s-a dat în carusel, nu a alergat după un balon luat de vânt, lucruri obişnuite pentru copiii de această vârstă. În schimb, ea ştie cum arată saloanele de la spitalele pentru copii, cum se face un masaj, cum se iau medicamentele. Cu toate acestea, chipul ei radiază de fericire, e optimistă şi veselă. De fapt, fetiţa ne-a şi spus că e fericită fiindcă are părinţi, fraţi şi surori, că poate să citească o carte şi că are multe jucării. Fericirea ei nu are margini atunci când, după mari sforţări, reuşeşte să se ridice în picioare şi să se plimbe prin casă. În aceste momente chipul ei se iluminează, căci se simte o mare învingătoare.

Victoriţa Bodean a fost născută prematur şi, din cauza unei traume survenite la naştere, nu a mai putut să meargă. Fiindcă a reuşit să supravieţuiască, părinţii au numit-o Victoria, sperând că va reuşi să învingă boala şi va deveni un copil ca toţi copiii. Până în prezent, fetiţa a fost supusă la mai multe intervenţii chirurgicale în Rusia. Datorită tratamentelor, acum ea poate să se ridice singură din pat şi chiar să iasă până la poartă, susţinându-se de un cărucior special, asemănător celor cu care se învaţă a merge bebeluşii. Din cauza handicapului său, Victoriţa nu frecventează şcoala. De trei ori pe săptămână vine la ea acasă o profesoară care-i predă temele. Fetiţa ni se laudă că anul trecut a avut doar note de zece şi doreşte să se facă doctoriţă ca să ajute toţi copiii bolnavi. Deşi stă aproape toată ziua în casă, doar uneori se plictiseşte. „Îmi fac temele, stau la calculator şi, când mă plictisesc, ies în drum, dar nu am cu cine mă juca, căci copiii nu prea au răbdare să se joace cu o fetiţă bolnavă”.
În preajma sărbătorilor de iarnă, familia Bodean a fost vizitată de deputata Liliana Palihovici, care i-a adus în dar o păpuşă frumoasă şi bani pentru următoarea intervenţie chirurgicală. Deputata a făcut cunoştinţă cu Victoria Bodean, acum două săptămâni, când, împreună cu reprezentanţi ai UNICEF au vizitat mai mulţi copii din Străşeni. Din cauza bolii fetiţei, mama nu a mai putut să meargă la serviciu. Singura persoană care aducea bani în familie era tatăl. Deoarece, în afară de operaţii, copila permanent e supusă diferitelor tratamente, recuperărilor sanatoriale etc., bărbatul a umblat lumea întreagă să facă bani ca să o poată trata. Acum însă vârsta nu-i mai permite să umble în căutarea unui loc de muncă prin alte ţări. Gândindu-se la viitorul Victoriei, maică-sa începe a plânge, iar taică-său priveşte îndelung în zare şi-i spune femeii: „Vom găsi noi o soluţie. Ştii că nu ne lăsăm…”. Nimic nu e mai dureros pentru un părinte decât să-şi vadă copilul infirm şi neputincios.

Deşi Victoriţa ne-a zis că nu mai crede în Moş Crăciun, fiindcă într-un an n-a găsit nimic sub brad, totuşi continuă să-i scrie moşului. Iată ce i-a scris anul acesta: „Dragă moşule, sunt eu, Victoriţa, fetiţa din Străşeni care visează să meargă. Anul acesta îmi doresc ca îngerii tăi să mă ajute să merg pe picioare ca toţi copiii, să umblu la şcoală în fiecare zi, nu doar de sărbători, şi să-mi fac mulţi prieteni. Iar până mă însănătoşesc, căci ştiu că aşa va fi, mi-ar plăcea să îmi aduci şi o pereche de papagali, ca să vorbesc cu ei, oricum nu am altă companie. Aş mai vrea ca să n-o mai văd pe mama plângând, iar tata să zâmbească mai des. Sper că nu îţi cer prea mult”.

Victoria Bodean, str. Şota Rustaveli, 7, or. Străşeni

Oare i-a citit moşul scrisoarea?