Vornicenii sunt asezati pe riuletul Bicovat, afluent al riului Bic, avind latitudinea de 47 grade 9 minute si latitudinea de 26 grade 6 minute. Mosia satului este situata la o distanta de 36 kilometri de municipiul Chisinau, la 6 kilometri de gara Bicovat si la 3 kilometri de satul Lozova. Ultima localitate se margineste cu Vornicenii in partea sa vestica, alte doua localitati megiese fiind Capriana (la est) si Sadova (la nord).
Actualmente satul este parte componenta a raionului Straseni, in vechime insa el tinea de judetul Lapusna. Tinem sa subliniem ca pina in prezent satul are mai multe izvoare: „Cismeaua lui Planca", izvorul „de la Vasile Salata", „izvorul Budului". Cel mai mare insa este „izvorul lui Chisel." In ultimele decenii, in baza acestui izvor s-a facut un rezervoar, iar de acolo prin conducte s-a tras apa pentru intregul sat.
In acelasi context adaugam ca la inceputul anilor '90 ai secolului trecut in localitate existau 163 instalatii pentru alimentare cu apa potabila, lungimea totala a tevilor constituind 22 kilometri.
Vornicenii sunt inconjurati de mai multe dealuri si locuri ce reflecta anumite realitati istorice. in sudul localitatii se afla „Dumenii" si ,,Lucenii"(sud-vest). Se crede ca denumirea acestor locuri vine de la numele „boierilor Duma si Luca". De notat ca in sat s-a pastrat pina astazi „mahalaua Dumenilor". in apropiere se gaseste „Dealul Tiganca"
Conform traditiei locale, pe aceste locuri, la porunca lui Stefan cel Mare a fost infiintat un sat tiganesc. Dupa un timp, tiganii au plecat, insa locul s-a numit si in continuare „Tiganca". Locurile „In deal la cruce", „Dealul Pietrariilor" sau „Pietrariile" (de aici satenii scoteau piatra pentru constructie), „La Hodobana" se afla, de asemenea, in partea sudica a comunei.
Denumirea celui din urma este explicata de catre locuitori prin faptul ca acolo ar fi avut cindva mosie boierul Hodobascu. Putin mai la nord se gasesc locurile de unde a pornit satul: „gura vaii" si „fundatura vaii"; alte denumiri mai vechi ale acestor locuri fiind „Fundul Satului" sau „Fundatura". Tot aici este si „Dealul Morilor" (loc unde au functionat cindva mai multe mori de vint), deal strabatut de drumul international Chisinau-Leuseni.
Cel mai inalt loc al localitatii este „Dealul Minutei" (sud-est), la o distanta de circa 100 metri de el aflindu-se „fintina lui Berbeciu". In partea nordica a Vornicenilor se afla sesul „Treimea" (nord-est), „Dealul Odailor"( loc unde au fost „odaile boierului" pentru supravegherea lucrarilor de cimp)"Doamna" (loc unde a fost mosia unei vaduve bogate si severe), „Hirtoapele", „Dealul Carului", „La Voloaca", „La Inculet" (loc unde a fost mosia deputatului Sfatului Tarii, Ion Inculet, „Fagadau", „Dumbrava" (terenul ocupat de padure din stejar), „Vatamaneasa" etc. De adaugat ca dealurile cuprind cea mai mare parte a mosiei Vorniceni.
Astfel, „Dealul Lozovei" are o suprafata de 200 ha, „Dealul Chetrariei"-180 ha, „Dealul Tiganca"-120 ha, „Dealul Tarnajocului" - 200 ha, „Dealul Comoara" - 400 ha, „Dealul Carului" - 400 ha, iar „Dealul Fundul Satului" sau „Fundatura" -185 ha. In ceea ce priveste solul mosiei satului, se poate spune ca cele mai bune terenuri se afla in regiunea de ses a localitatii, adica in partea unde aceasta se invecineaza cu Bucovatul, cit si in apropierea riului Bic, in locul numit „Treimea". In restul terenurilor ocupate, pe dealuri predomina solurile cleioase, favorabile in special viticulturii si livadaritului. In cele din urma, adaugam ca in Vorniceni predomina o clima temperata.
Cu alte cuvinte, ca si in multe alte localitati din Republica Moldova, satul beneficiaza de o clima blinda cu foarte mici variatiuni in timpul iernii si primaverii. Ploile cad in abundenta, mai mult primavara. Toate aceste ploi destul de periodice sunt o mare binefacere pentru culturile paioase si chiar a prasitoarelor daca sunt semanate de timpuriu. Ploile benefice pentru culturi sunt cele ce vin dinspre sud, iar cele cu grindina vin dinspre nord-vest. Vinturile care bat mai frecvent sunt baltaretul, un vint cald care bate dinspre sud, iar vintul rece crivatul bate dinspre nord-est. Uneori acest vint produce inghetul si nimicirea semanaturilor. Temperatura medie in ianuarie este de - 40° C dar in unele ierni coboara pina la - 22° C. in luna iulie media este de + 21 ° C iar temperatura maxima ajunge la + 37° C.
Conform traditiei locale, se considera ca pe locul actualei comune Vorniceni inca inainte de 1400 au existat citeva catune si anume la punctul Tiganca (catunul Tiganesti) si dupa deal in padure la punctul numit Dumeni erau citeva case numite Dumesti. Din povestirile carturarilor satului din prima jumatate a secolului al XX-lea reiese ca, prin cartea de danie a lui Alexandru cel Bun, la 1402 Matei Tofan, vornic la curtea Domneasca a Tarii de Jos, a primit in proprietate mosia inconjurata de satele „Varzarestii Mari, Selistea Veche, Buda, Pitusca, Tatarestii si Capriana". Se mai afirma ca acest vornic a gasit mai frumoasa valea catunelor Dumesti si Tiganesti. Din aceasta cauza el a mutat vatra satului in a treia vale, pe drumul mare ce ducea spre schitul Caprianei, cu numele improvizat de atunci al vornicului -„Vorniceni". (ANRM, F. 339 i. 1 d. 8241 f. 9-10.) Asa cum s-a putut vedea din legenda satului care, intre altele, este sprijinita de specialisti, denumirea satului provine de la cuvintul „vornic" (in slavona „dvornic") (Vezi si Anatol Eremia, Nume de localitati. Studiu de toponimie moldoveneasca, Chisinau, 1970, p. 118.) Din aceasta cauza gasim ca in continuare este potrivit sa ne referim, fie si sumar, la semnificatia notiunii de „vornic". Din timpuri stravechi vornicul in Moldova era unul dintre cei mai inalti demnitari ai tarii, fiind si membru al divanului. El avea functii j udecatoresti si totodata aplica sentintele pronuntate, fiind ajutat de un aparat de constringere. Initial veniturile vornicului se formau din amenzile si taxele incasate de la impricinati, precum si din darurile primite de la supusi. Supusii sai directi erau vornicul al doilea si vornicul al treilea, cu aceleasi atributii, dar in litigii de importanta mai mica. In secolul al XV-lea dregatoria se dubleaza, apare un mare vornic al Tarii de Sus pentru tinuturile din nordul tarii si un mare vornic al Tarii de Jos, pentru tinuturile din sudul tarii. In epoca fanariota activau simultan cite 5-6 mari vornici. Existau si alte categorii de vornici cum ar fi: vornic de gloata, sau vornic de curte care era seful dregatorilor de la curtea domneasca; de asemenea exista vornicul de poarta, judecator in litigii neinsemnate, care-si facea serviciul la poarta curtii domnesti in secolele XV-XVIL in secolele XVIH-XIX era hotarnic si pretuitor al bunurilor mobile si imobile la vinzarea si cumpararea lor. Vornicul de tinut era un dregator superior dispunind in unele tinuturi de imputerniciri administrative si judecatoresti. Vornicul doamnei era seful personalului care ingrijea de sotia domnului Moldovei; se mai numea si Cupar. Vornicul de aprozi era in secolele XVIII-XIX seful aprozilor sau micilor slujbasi care executau sentintele Divanului in materie de drept civil. Vornicul de obste in secolele XVIII-XIX era membru al Divanului, administrator al fondului care ajuta mosierii saraciti. In plus, acest vornic supraveghea respectarea legii. El ancheta si uneori judeca procesele de drept succesoral. Vornic de Vrancea era loctiitorul starostelui tinutului Putna in ocolul Vrancea. Vornic de tigani era administratorul principal si judecatorul tiganilor domnesti. Vornicul satului era reprezentantul autoritatilor administrative de tinut in sat si era numit in general din rindurile taranilor. Acest vornic era, de regula, scutit de bir si de alte impozite, insa cota lui erau obligati s-o plateasca consatenii. El avea dreptul sa j udece litigii neinsemnate ale consatenilor si sa-i pedepseasca pentru mici incalcari de lege. {Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, voi. II, Chisinau, 1971, p. 82.) Este adevarat, in legatura cu data intemeierii localitatii unele surse tiparite, cum ar fi, de exemplu, Dictionarul Statistic al Basarabiei, publicat la Chisinau in 1923, arata ca „anul infiintarii satului Vorniceni este neprecizat"(p. 298), iar altele indica drept data de intemeiere a satului anul 1618 {Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, voi. II, Chisinau, 1971, p. 82.) Documentar insa satul Vorniceni este mentionat pentru prima data la 25 aprilie 1420. Iata continutul documentului care ne intereseaza: „Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Tarii Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se ca aceasta adevarata sluga a noastra si credincios boier, pan Oana vornic, a slujit mai inainte sfintraposatilor nostri inaintasi cu dreapta si credincioasa slujba, iar astazi ne slujeste noua cu dreapta si credincioasa slujba. De aceea, noi, vazind dreapta si credincioasa lui slujba catre noi, l-am miluit cu deosebita noastra mila si i-am dat in tara noastra, in Moldova, satele anume Cornestii si Miclauseni si Loznova si Sacarenii si Vornicenii si Dumestii si Tiganestii si Lavrestii si Sadova si Homicesti. Toate acestea sa-i fie de noi uric, cu tot venitul lor, lui si copiilor lui, si nepotilor lui, si stranepotilor lui, si rastranepotilor lui si intregului lui neam, cine se va alege cel mai apropiat, neclinit niciodata, in vecii vecilor. Iar hotarul acestor sate care sint la Bicovat sa fie incepind de la manastirea lui Varzar, pe deasupra prisacii lui Acibo, pe virful Horodistei, la virful Lozovei, la podul lui Girlanici, de la fintina Mica pina la Fintina Mare, iar de la Fintina Mare, deasupra, la poiana Tirnaucii, de la poiana lui Chiprian, cu moara de pe Bic, din Lunca cea Mica, si catre Poroseci si de la Porosaci, la gura Pituscai, la selistea lui Tigomir, iar de la selistea lui Tigomir, pe deasupra Homicestilor si deasupra Sadovei, si de la obirsia Sadovei Ia gura Conelii, iar de la gura Conelii, pe deasupra, la manastirea lui Varzar. Si in acest hotar sa-si intemeize prisaci, cite va putea sa intemeieze. Si ii intarim hotarele vechi, pe unde au fost din veac. Iar la aceasta este credinta domniei noastre, a mai sus-scrisului Alexandru voievod, si credinta iubitului fiu al domniei mele, Ilias voievod, si credinta tuturor copiilor nostri si credinta boierilor nostri: credinta panului Mihail si a copiilor lui, credinta panului Grinco si a copiilor lui, credinta panului Dragos si a copiilor lui, credinta panului Giurgiu si a copiilor lui, credinta panului Sandru si a copiilor lui, credinta panului Negrea, credinta panului Ilias, credinta panului Villcea, credinta panului Mindricica, credinta panului Dan ceasnic, credinta panului Nesteac si a copiilor lui, credinta panului Stan vistier, credinta panului Ivan Detco, credinta panului Opris, credinta panului Domoncus stolnic, credinta panului Stoian Procelnic, credinta panului Ciurba si credinta tuturor boierilor moldoveni, si mari, si mici. Iar dupa viata noastra, pe cine Dumnezeu il va alege domn al tarii noastre, Moldova, sau din copiii nostri sau din neamul nostru sau oricine acela sa nu clinteasca dania noastra, ci sa-i intareasca si sa-i imputerniceasca pentru ca i-am dat pentru dreapta si credincioasa slujba a tatalui sau si pentru slujba Iui. Iar pentru mai mare intarire a tuturor celor mai sus-scrise, am poruncit slugii noastre credincioase, pan Isaia logofat, sa scrie si sa atirne pecetea noastra la aceasta carte a noastra. La Suceava, in anul 6929 (1420) aprilie 25 (Documenta Romaniae Historica. A. Moldova (1384-1448), voi. I, Bucuresti, 1975, p. 67-68; in alte surse apare „Dvorniceni" sau „Dvorniciani": Documente privind istoria Rominiei. Veacul XIV-XV. A. Moldova, Bucuresti, 1954, voi. I,p. 41-42; Gh. Ghibanescu, Surete siizvoade, Iasi, 1927, voi. XVIII,p. 15-17.) Al doilea document in care se mentioneaza satul Vorniceni tine de anul 1560. Fiind semnat de Alexandru Lapusneanu, domnitorul de atunci al Moldovei, documentul respectiv este important pentru noi si prin faptul ca fixeaza data trecerii mosiei satului in proprietatea manastirii Capriana: „1560,11 aprilie... Adica binevoindu domnia me cu al noastra buna vrere din curata si luminata inima, dintru toata al noastra buna voie si ajutorul lui Dumnezeu am facut domnia me pentru sufletul si mintuirea domniii mele... si de Dumnezeu daruitii fii domnii mele, si ma dat si am miluit domnia me al noastra din nou zidita a nostru rugamanastire Capriana, unde esti hramul Adormirii presfintii stapinii noastre de de Dumnezeu nascatoare si pururrea ficioara Maria, si am dat satili anume: Lozova, si Miclausenii, si Pirjoltcnii, si Onestii, si Sadova, si Balicenii, si Lucenii, si Vornicenii, si Dumenii, si Glavasanii, si Bretiscanii, si Zapenii, si in jos Purcarii, la fintina Purcarilor, si cu un ezar si toate girlile Fatului, si Fincova, si Pepelii, unde cade in toata balta Copanca, si toate partile satului Papautii, si Alexintii, si vadul Ciorastii, si trii falei de vie Cotnar, si patru saiasa de tigani, anume: Petrea cu fimeia si cu copiii lor, si Ioan cu fimeia si cu copiii lor, si Dragan cu fimeia si cu copii lor, si Vlad cu fimeiea Si cu copiii lor. Toate acestea mai sus scrisa sate si acele mai sus scrisa trii falei de vie de la Cotnari, si aceste patru salase de tigani ca sa fie de la noi a noastra sfinti rugi manastirii Capriana, unde este hramul Adormirea Presfinti de Dumnezeu nascatoare, uricu si cu tot nestramutat nici odinioara in veci de veci. Iara hotarul acestor mai sus scrisa sate ca sa fie a tuturor satelor, cu iazuri si cu mori, pe unde vor fi locurile, si dupa a sale vechi hotare, pe unde din veci au umblat. Si inspre aceasta este credinta noastra de mai sus scris, Alexandru voda, si a preiubitilor fii domniii mele: Ionascu, si Bogdan, si Mihail, si Petru, si credinta tuturor boierilor nostri, dumnealor: loanMotocu vornic, si Negoe, si Vascan Movila pircalabu, si Alexa Bodei pircalabu, si Petrea Circovici, si Ioan, si Cirstea pircalabu de Neamt, si Vascan si Andrii pircalabi de Cetatea Noi, si Dumitrul portarul de Suceava, si Sava vel postelnic, si Moga vel spatar, si Ioan vel visternic, si Costea paharnic, si Andreica stolnic, si Pasco comis si a tuturor boierilor, mari si mici. Iar dupa a noastra viata, cine va domni pamintului nostru din fii nostri, sau dintru al nostru neam, sau ori pe cine va alege Dumnezeu a fi domn tarii noastre, a pamintului Moldavii, nimeni sa nu strici a noastra danie si intaritura a sfintii manastiri, ci mai virtos sa intimiezi si sa-i intareasca sfintii manastiri. Iar cine s-ar ispiti sa strice a noastra danie si intaritura de la sfinta manastire acela sa fie blestemat de domnul Dumnezeu, care au ficut cerul si pamintul, si de precinstita a lui maica, si de sfintii apostoli Petru si Pavel, si de alti, si de 318 sfinti parinti de la soborul Nichia, si de toti sfintii bineplacuti lui Dumnezeu, si ca sa aiba parte cu Iuda si cu trecletul Arie, si cu alti a Iudi, care au rastignit pe domnul Hristos, sinjile pe dinsi si pe fii lor, care este si va fi in veci..." (Moldova in epoca feudalismului. Documente slavo-moldovenesti, voi. I, Chisinau, 1961, p. 74-75.)
In anii postbelici numarul populatiei a evoluat in doua etape. In prima etapa cresterea a fost spectaculoasa ajungind catre 1970 la 5082 locuitori. Dupa anul mentionat pe parcursul urmatoarelor doua decenii se inregistreaza o stagnare: catre 1989 numarul total al populatiei Vorniceniului era de 5221 persoane (2417 barbati si 2804 femei), inclusiv 5071 moldoveni, 58 ucraineni, 55 rusi, 15 bulgari, si 6 gagauzi. (Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, voi. II, Chisinau, 1971 p. 82; Dictionar statistic al Moldovei, editie speciala de statistica in patru vol¬ume, voi. IV, Chisinau, 1994, p. 1305.) De remarcat ca in ultimul deceniu al secolului trecut, date fiind procesele de tranzitie la economia de piata si criza social-economica din tara, conditiile de trai ale locuitorilor satului s-au inrautatit considerabil: intreruperile frecvente ale curentului electric, neachitarea la timp a salariilor si pensiilor etc. Scaderea nivelului de trai a provocat o rata sporita a morbiditatii premature si plecarea peste hotarele tarii a unei parti considerabile din locuitorii satului. Referitor la asistenta medicala a populatiei in a doua jumatate a secolului al XX-lea, credem ca este important sa se cunoasca faptul ca initial ambulatoriul de circumscriptie dispunea de doua camere in localul baii vechi, ca mai apoi sa se transfere in casa lui Constaniin Luta si, in fine, in casa fostului primar deportat Vasile Costin. In 1947 aici este repartizat in calitate de medic Elena A. Bohilo, dupa ea urmind medicul Zosim Taghevici in deceniul al Vll-lea al secolului trecut aici au mai lucrat succesiv medicii Ion Grama (1960-1963), Tudor Barca (1965-1966),Alexei Spataru (1966-1972). Din 1972 si pina in prezent medic-sef este Gheorghe Cojan, iar adjunctul sau Boris Lavrov.
Hramul satului. 1988.
Catre 1981 in Vorniceni a fost construita o policlinica noua. Localul avea 2 niveluri, dispunind de urmatoarele cabinete pentru consultarea copiilor, stomatologie, registratura, ginecologie, cardiologie, radiografie, terapie, pentru proceduri, pentru vaccinari, un laborator pentru analize etc. In 1985 aici lucrau 6 medici cu studii superioare, 25 medici cu studii medii si 3 5 infirmiere. Zilnic la policlinica primeau consultatii circa 100 persoane. Printre medicii care au activat o perioada indelungata mentionam pe Dumitru Bogdan, EmiliaNicula, Mihai Burduja, Vasile Jucov, Rita Turtureanu si Maria Luchian. Nu este de neglijat si efortul depus de farmacistele Elizaveta Proca si Veronica Codreanu, de surorile medicale Ana Vdovicenco, Larisa Budu, Nina Macari, Maria Tutunaru, Nadejda Puscasu, Maria Margina, Aurelia Sargarodschii, Lidia Luchian, PaulinaNichita, Vera Budu, Lucia Matei.Si-a continuat activitatea si sanatoriul deschis aici in perioada administrarii rominesti. In primii ani postbelici medic-sef al acestei institutii a fost Said Zade, iar in perioada 1959-1972 functia respectiva este exercitata de catre Chirii A. Draganiuc (in 1967 i se confera titlul de „Erou al muncii socialiste"; mai tirziua fost ministru al sanatatii din RSSM; din 1990 si pina in prezent este director al Centrului de Diagnostica din Chisinau). in acel timp sanatoriul se extinde fiind deschise sectiile de chirurgie, terapie, diagnostica, multe cabinete si laboratoare inzestrate cu cele mai moderne aparate medicale.
Blocul principal al Sanatoriului de tuberculoza (1970).
S-a largit cu mult dendrariul din jurul sanatoriului, completindu-se cu noi specii de arbori si arbusti decorativi. De asemenea, sanatoriul a fost completat cu specialisti de inalta calificare cum ar fi Vasile Mamaliga, Nicolae si Xenia Bediac, Arcadii Paladii, Ion Plotnic, Tilea Tukerman, Ion Bunu, Veronica Grosu s, a. S-a studiat rezistenta agentilor patogeni ai tuberculozei la actiunea substantelor medicamentoase precum si rolul izotopilor la diagnosticarea acestei boli. S-au introdus noi metode in diagnosticarea si tratarea acestei boli: hormoni cortiste-roizi, administrarea unica a dozei zilnice, injectii intravenoase de strepto-micina, individualizarea seriei de tratament in schimbul seriei standard de doua luni etc. Circa 12 ani (1972-1984) sanatoriul a fost condus de catre medicul Dumitru Saj in, iar in continuare pina in momentul in care scriem aceste rinduri acceasta institutie este administrata de catre medicul Vasile I. Cernei (n. 1939), absolvent al Universitatii de Medicina din Chisinau (1962). Sub conducerea lui V. Cernei institutiei respective i se atribuie titlul de „sanatoriu de rang unional" (1986). Actualmente, date fiind conditiile de criza prin care trece tara si, respectiv, reforma in medicina, numarul paturilor din spital s-a redus de la 540 la 250 unitati. Deoarece specializarea spitalului este tuberculoza pulmonara, aici tratindu-se bolnavi cu forme grave de tuberculoza bacilara, tratamentul acestor bolnavi tine citeva luni, iar rulajul paturilor este relativ mic. Ca urmare, anual aici se trateaza circa 1000 persoane. Calitatea de medici-sefi adjuncti ai spitalului o au Veronical. Timus (probleme curative) si VasileN. Dragutan (probleme de gospodarie). in afara de aceasta, aici activeaza peste 20 de medici cu studii superioare,* circa o suta de medici cu studii medii speciale si aproape de 180 infirmiere si personal auxiliar. Printre medicii cu cel mai mare stagiu de munca tinem sa-i nominalizam pe Ion P. Melniciuc, Gheorghe Gh. Cojoca, Gheorghe I. Lozovanu si Victor Calancea.
„Da, suntem moldoveni, fii ai vechei Moldove, insa facem parte din marele trup al romanismului, asezat prin Romania, Bucovina si Transilvania (...). N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta sa se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba” - A. Mateevici
In anii postbelici numarul populatiei a evoluat in doua etape. In prima etapa cresterea a fost spectaculoasa ajungind catre 1970 la 5082 locuitori. Dupa anul mentionat pe parcursul urmatoarelor doua decenii se inregistreaza o stagnare: catre 1989 numarul total al populatiei Vorniceniului era de 5221 persoane (2417 barbati si 2804 femei), inclusiv 5071 moldoveni, 58 ucraineni, 55 rusi, 15 bulgari, si 6 gagauzi. (Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, voi. II, Chisinau, 1971 p. 82; Dictionar statistic al Moldovei, editie speciala de statistica in patru vol¬ume, voi. IV, Chisinau, 1994, p. 1305.) De remarcat ca in ultimul deceniu al secolului trecut, date fiind procesele de tranzitie la economia de piata si criza social-economica din tara, conditiile de trai ale locuitorilor satului s-au inrautatit considerabil: intreruperile frecvente ale curentului electric, neachitarea la timp a salariilor si pensiilor etc. Scaderea nivelului de trai a provocat o rata sporita a morbiditatii premature si plecarea peste hotarele tarii a unei parti considerabile din locuitorii satului. Referitor la asistenta medicala a populatiei in a doua jumatate a secolului al XX-lea, credem ca este important sa se cunoasca faptul ca initial ambulatoriul de circumscriptie dispunea de doua camere in localul baii vechi, ca mai apoi sa se transfere in casa lui Constaniin Luta si, in fine, in casa fostului primar deportat Vasile Costin. In 1947 aici este repartizat in calitate de medic Elena A. Bohilo, dupa ea urmind medicul Zosim Taghevici in deceniul al Vll-lea al secolului trecut aici au mai lucrat succesiv medicii Ion Grama (1960-1963), Tudor Barca (1965-1966),Alexei Spataru (1966-1972). Din 1972 si pina in prezent medic-sef este Gheorghe Cojan, iar adjunctul sau Boris Lavrov. 
Catre 1981 in Vorniceni a fost construita o policlinica noua. Localul avea 2 niveluri, dispunind de urmatoarele cabinete pentru consultarea copiilor, stomatologie, registratura, ginecologie, cardiologie, radiografie, terapie, pentru proceduri, pentru vaccinari, un laborator pentru analize etc. In 1985 aici lucrau 6 medici cu studii superioare, 25 medici cu studii medii si 3 5 infirmiere. Zilnic la policlinica primeau consultatii circa 100 persoane. Printre medicii care au activat o perioada indelungata mentionam pe Dumitru Bogdan, EmiliaNicula, Mihai Burduja, Vasile Jucov, Rita Turtureanu si Maria Luchian. Nu este de neglijat si efortul depus de farmacistele Elizaveta Proca si Veronica Codreanu, de surorile medicale Ana Vdovicenco, Larisa Budu, Nina Macari, Maria Tutunaru, Nadejda Puscasu, Maria Margina, Aurelia Sargarodschii, Lidia Luchian, PaulinaNichita, Vera Budu, Lucia Matei.Si-a continuat activitatea si sanatoriul deschis aici in perioada administrarii rominesti. In primii ani postbelici medic-sef al acestei institutii a fost Said Zade, iar in perioada 1959-1972 functia respectiva este exercitata de catre Chirii A. Draganiuc (in 1967 i se confera titlul de „Erou al muncii socialiste"; mai tirziua fost ministru al sanatatii din RSSM; din 1990 si pina in prezent este director al Centrului de Diagnostica din Chisinau). in acel timp sanatoriul se extinde fiind deschise sectiile de chirurgie, terapie, diagnostica, multe cabinete si laboratoare inzestrate cu cele mai moderne aparate medicale. 
S-a largit cu mult dendrariul din jurul sanatoriului, completindu-se cu noi specii de arbori si arbusti decorativi. De asemenea, sanatoriul a fost completat cu specialisti de inalta calificare cum ar fi Vasile Mamaliga, Nicolae si Xenia Bediac, Arcadii Paladii, Ion Plotnic, Tilea Tukerman, Ion Bunu, Veronica Grosu s, a. S-a studiat rezistenta agentilor patogeni ai tuberculozei la actiunea substantelor medicamentoase precum si rolul izotopilor la diagnosticarea acestei boli. S-au introdus noi metode in diagnosticarea si tratarea acestei boli: hormoni cortiste-roizi, administrarea unica a dozei zilnice, injectii intravenoase de strepto-micina, individualizarea seriei de tratament in schimbul seriei standard de doua luni etc. Circa 12 ani (1972-1984) sanatoriul a fost condus de catre medicul Dumitru Saj in, iar in continuare pina in momentul in care scriem aceste rinduri acceasta institutie este administrata de catre medicul Vasile I. Cernei (n. 1939), absolvent al Universitatii de Medicina din Chisinau (1962). Sub conducerea lui V. Cernei institutiei respective i se atribuie titlul de „sanatoriu de rang unional" (1986). Actualmente, date fiind conditiile de criza prin care trece tara si, respectiv, reforma in medicina, numarul paturilor din spital s-a redus de la 540 la 250 unitati. Deoarece specializarea spitalului este tuberculoza pulmonara, aici tratindu-se bolnavi cu forme grave de tuberculoza bacilara, tratamentul acestor bolnavi tine citeva luni, iar rulajul paturilor este relativ mic. Ca urmare, anual aici se trateaza circa 1000 persoane. Calitatea de medici-sefi adjuncti ai spitalului o au Veronical. Timus (probleme curative) si VasileN. Dragutan (probleme de gospodarie). in afara de aceasta, aici activeaza peste 20 de medici cu studii superioare,* circa o suta de medici cu studii medii speciale si aproape de 180 infirmiere si personal auxiliar. Printre medicii cu cel mai mare stagiu de munca tinem sa-i nominalizam pe Ion P. Melniciuc, Gheorghe Gh. Cojoca, Gheorghe I. Lozovanu si Victor Calancea. 
